ADEVĂRUL despre moartea lui Decebal: cum a murit regele dac?

  

,,Trecînd Istrul peste acest pod şi ducînd rãzboiul mai degrabã cu chibzuinţã decît cu avînt nemãsurat, Traian, o datã cu trecerea timpului şi nu fãrã greutãţi, îi învinse pe daci…Cît despre Decebal, atunci cînd reşedinţa sa regalã şi întregul ţinut peste care domnea au fost cucerite, cînd el însuşi s-a vãzut în primejdie de a fi prins, s-a sinucis, iar capul sãu a fost dus la Roma. Şi astfel Dacia a ajuns sub stãpînire romanã şi Traian a colonizat mai multe oraşe“ (Cassius Dio-Istoria romanã)

Capul lui Decebal

Un calendar sinoptic pãstrat fragmentar pe o lespede de marmurã descoperit în portul Ostia de la gurile Tibrului consemna: ,,în anul 106 capul lui Decebal a fost aruncat pe scãrile Gemoniei“ Este vorba despre o locaţie din Roma-capitala Imperiului-unde erau expuse cadavrele duşmanilor poporului roman.

Radu Vulpe, un alt erudit dintre istoricii români, a spus dupã ce a vãzut piatra funerarã a lui Claudius Maximus expusã la Muzeul arheologic din Cavalla: ,,El înregistreazã mãrturia directã şi palpabilã a însuşi ostaşului roman care a participat la eroicul sfîrşit al ultimului şi marelui rege al strãmoşilor noştri daci.

Epitaful lui Maximus este considerat un document preţios şi din punct de vedere lingvistic, deoarece el permite sã surprindem unele particularitãţi provinciale, dunãrene, anunţînd transformãrile de mai tîrziu ale limbii latine, în curs de a deveni, pe aceste meleaguri, românã“. În continuare, profesorul Vulpe aratã cã este foarte interesant cum a fost scris numele împãratului Traian, sub forma ,,Troianus“ respectiva pronunţie, cu ,,o“ în loc de ,,a“ dovedeşte schimbarea vocalicã similarã a elementelor latine din limba românã.

O schimbare similarã e atestatã de cuvintele Olt respectiv ,,Alutus“, ,,Oltina“-,,Altinum“; Someş-,,Samus“ ( Paul Ştefãnescu, Enigme ale istoriei Române) Istoricul Ştefan Grecianu aflîndu-se în drum spre Sarmisegetuza a spus cînd s-a oprit în oraşul Deva: ,,Cetate vestitã şi tare, despre care se pretinde cã ar fi de foarte mare vechime. Ea s-ar fi numit sub daci Decidava ( Dacopolis ) şi avea şi închisoare de prizonieri de rãzboaie. Aici ar fi luat Traian capul regelui Decebal al Daciei şi tot aici ar fi el chiar îngropat“.

În volumul ,,Columna Traianã“ publicat în anul 1910 profesorul Teohari Antonescu afirma: Tradiţia, care foarte arareori înşealã, îşi aminteşte ca în vis de un popor al dacilor, clãditor şi alcãtuitor de cetãţi şi drumuri, un popor care a stãpînit peste plaiurile frumoase ale Daciei. Aşa, dupã tradiţie, Decebal, învins, s-ar fi retras din Sarmisegetuza sub zidurile Orlei, pe care el însuşi a zidit-o“ La Deva tradiţia vorbeşte despre ,,împãratul Decebal care ar fi durat pe piscul singuratic din preajma Mureşului cetate de piatrã“ ale cãrei urme se regãsesc la temeliile actualei cetãţi.

Aici regele şi-ar fi ridicat singur viaţa şi tot aici ar fi fost îngropat conform tradiţiei. În concluzie, conform cercetãtorilor istoricilor noştri s-ar dezleagã misterul scenei derulatã în tabãra de la Ranisstorum unde i-a fost adus lui Traian capul legendarului Decebal: evenimentul aducerii capului regelui dac s-ar fi derulat la Deva. Nu este însã sigur nici acest lucru. Ranisstorum rãmîne încã o enigmã asupra locaţiei sigure unde Traian a primit capul lui Decebal. ,,Dealul pe care se aflã ruinele cetãţii Deva a fãcut obiectul a numeroase investigaţii, care au dus la descoperirea vestigiilor unor civilizaţii strãvechi, precum şi elemente care atestã cã aici a fost o aşezare dacicã. Prezenţa pe culmea aceasta a unei fortificaţii dacice, cu ziduri din piatrã, a fost identificatã de arheologi în momentul cînd au constatat cã, în zidurile cetãţii feudale, s-au utilizat ca elemente de construcţie blocuri de piatrã care au aparţinut bastionului dac.

Avînd în vedere cã au fost gãsite şi obiecte de facturã romanã, alãturi de cãrãmizi ştampilate din primele secole ale erei noastre, istoricii considerã cã pe locul unde a existat anterior o cetate dacicã, datoritã poziţiei strategice, mai tîrziu romanii au construit un post militar avansat de observaţie“ (Paul Ştefãnescu, Enigme ale Istoriei Române)

sursa: monitorfg.ro

 

loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *