Chiar dacă a murit, Stănculescu ameninţă Casa Regală ?

mihai

Presa ultimelor zile scrie că unii politicieni români ar tremura de frică după moartea generalului Stănculescu, pornind de la informația furnizată chiar de el că există un fel de volum de memorii sub forma unui număr de înregistrări programate să fie dezvăluite după decesul său. Și în care spune adevărul despre multe chestiuni sensibile, începînd cu revoluția. Dacă e adevărat că generalul s-a spovedit microfonului, într-adevăr, mulți ar trebui să nu aibă somn. Cap de listă: regele Mihai și întreaga Casă Regală.

Nu știm cît de mult l-ar putea afecta niscaiva dezvăluiri de dincolo de mormînt ale lui Stănculescu pe un lider ca Ion Iliescu, pentru că fostul președinte a fost, oricum, dat cu capul de toți pereții în ce privește revoluția/lovitura de stat din decembrie 1989.

Există, însă, un personaj, pe care o singură mărturisire a generalului l-ar putea face zob.
E vorba de Regele Mihai.

După revoluție, au existat o serie de afirmații extrem de fierbinți despre relația dintre fostul suveran și regimul comunist, care i-ar fi permis să părăsească România, după abdicare, cu bunuri destul de consistente, în schimbul ”cumințeniei”.
Totuși, nimic nu se compară cu informația terifiantă că, pînă la jumătatea anilor 80, regimul comunist i-ar fi plătit o sumă regulată de bani fostului suveran, pentru ca acesta să își mențină pasivitatea. Bani care erau livrați personal, la fiecare cîteva luni, de către Victor Stănculescu.

Între cei care au vehiculat informația s-a numărat, spre exemplu, reputatul arhitect Camil Roguski. Într-un interviu de acum cîțiva ani dat ziarului Ring, Roguski spunea: ”Trebuie să mai ştiţi încă un lucru: eu sunt foarte bun prieten cu generalul Stănculescu. Ei bine, Stănculescu a fost cel care îi ducea din patru în patru luni salariul regelui Mihai I la Versoix. Mihai a fost salariatul statului român!”.

Fostul șef al SIE, generalul Ioan Talpeș, a spus și el că Regele Mihai I a primit o sumă de bani de la statul comunist, în schimbul semnării abdicării, sub forma unei rente care i-a fost plătită periodic.

“A existat așa ceva, am cunoscut și oamenii care trebuiau să transfere banii respectivi. Nu era o sumă mare, era absolut normal să aibă așa ceva. I se luaseră bunurile personale și deci era o chestiune de eleganță”, a spus Ioan Talpeș, anul trecut, în cadrul emisiunii “Amintiri din Viitor” de la Prima TV.
Celebru grafician și diplomat român Eugen Mihăescu relata, la rîndul lui, într-o carte apărută acum cîțiva ani că mai existase și un alt cărăuș al banilor, în afara lui Stănculescu.
”Prin anii 90, am aflat ce l-a făcut pe Rege să păstreze tăcerea în faţa regimului ceauşist. Dan-Mircea Popescu, ministrul muncii în guvernele Stolojan, Văcăroiu şi Năstase, mi-a mărturisit că a fost unul dintre mesagerii care, fiind în misiune oficială la Berna, îi ducea personal regelui cei 10 mii de dolari, renta lunară pe care i-au plătit-o comuniştii de la Groza la Ceauşescu. Până în 1985 când, obsedat să facă economii, dictatorul a decis să nu-i mai plătească nimic. Din acel moment, nici Mihai nu a mai tăcut”, spune el în carte.

Deocamdată, sunt doar informații fără dovezi.

E drept, semne de întrebare există și încă destul de serioase.

Pe de-o parte, Victor Stănculescu a fost chemat imediat după revoluție, la Versoix, de către rege, pentru a fi pus în temă în legătură cu situația din România, dezvăluirile aparținînd chiar generalului. Cum ar fi fost posibilă o asemenea întrevedere dacă cei doi nu s-ar fi cunoscut de mai multă vreme, deci înainte de revoluție? De ce să fi apelat Regele la Stănculescu și nu la vreunul dintre disidenții de notorietate, pentru a se interesa despre România, despre PNȚCD, despre starea de spirit a populației? De ce ar fi avut încredere în spusele sale?
Faptul că a făcut-o ar putea denota o relație mai veche și destul de strînsă.

Pe de altă parte, sigur e că fostul suveran a avut un comportament mai mult decît ”moale” în perioada comunistă.
Nu s-a remarcat printr-un lobby anti-comunist susținut, deși avea acces la presa internațională, nu a scris cărți contra regimului criminal, nu a avut acțiuni concrete, cu excepția conducerii, o perioadă, a răsuflatului Comitet Național Român; s-a limitat, în principiu, la mesajele de Anul Nou transmise începînd din anii 50, la Europa liberă și la aprobarea Declarației de la Budapesta, în 1989.

Dacă înregistrările lui Stănculescu ies la iveală, așa cum generalul a promis, și în ele se confirmă că acesta îi ducea regulat bani comuniști la Versoix, se cheamă că regele Mihai și Casa Regală au, în ansamblu, o problemă. Una suficient de mare cît să îi cam facă praf în ochii opiniei publice interne și chiar internaționale.

Autor: Bogdan Tiberiu IACOB      

Sursa: inpolitics.ro

 

loading...

You may also like...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *