Drumul periculos al unui bec economic: de la ghenă, la gunoi și apoi în noi

bec-economic

Aruncat la ghenă, un bec ce conține mercur ajunge la groapa de gunoi. Aici, odată ce becul s-a spart, mercurul se scurge în sol, iar mai departe în pânza freatică. Ajunge în apele curgătoare, în pești și în oameni. Intoxicația cu mercur este extrem de gravă: metalul blochează vasele de sânge și afectează sistemul nervos, rinichii și plămânii. Cei afectați se confruntă cu probleme de văz, de auz, de vorbire și de coordonare. În cazurile grave, intoxicația cu mercur este mortală.

În România, se estimează că 5 milioane de becuri cu mercur ajung anual la groapa cu gunoi, a explicat pentru GreatNews Roxana Șunică, marketing manager la asociația Recolamp, care colectează becurile uzate și le duce la o fabrică de reciclare pentru a le împiedica să ajungă la groapa de gunoi. Iar o lampă (un bec) conține, în medie, 2 miligrame de mercur. Un calcul simplu arată că la gropile de gunoi din țară ar putea ajunge în jur de 10 kilograme de mercur, o cantitate foarte mare dacă ne gândim că o concentrație de 1 miligram pe kilogram de pește deja este periculoasă pentru organism. Nefiind sigilat corespunzător, mercurul poate ajunge cu ușurință în apele din apropierea gropilor de gunoi.

Potrivit celor mai recente date publicate de Agenția Națională pentru Protecția Mediului, în 2013 în România s-au vândut aproximativ 6.300 de tone de echipamente de iluminat. În 2015, au fost colectate 659 de tone de echipamente uzate, adică în jur de 10-11% din câte intră pe piață. Procentul este în continuare mic: Uniunea Europeană ne cere să colectăm 40% din lămpile și becurile vândute în ultimii 3 ani.

Prin urmare, România continuă să fie o țară deloc prietenoască cu colectarea selectivă a deșeurilor și cu reciclarea acestora, deși becurile cu mercur sunt un mare pericol pentru mediu, pentru animale și pentru sănătatea oamenilor.

Béla Kovács, director general al Recolamp și totodată al Electro-Coord Ungaria, o organizație similară din Ungaria, arată că în statul vecin infrastructura de colectare selectivă a deșeurilor este mult mai dezvoltată. În Ungaria se colectează separat 15 – 20 de tipuri de deșeuri și există mult mai multe containere pentru a colecta gunoaiele în funcție de materialul din care sunt fabricate. De asemenea, Ungaria a implementat un sistem prin care oamenii care nu colectează selectiv deșeurile ajung să plătească mai mult către compania de salubritate.

Desființarea ghenelor și aplicarea unui sistem în care cei care nu colectează selectiv deșeurile să fie amendați ar fi eficiente și în România, consideră Șunică, însă până acum nu a existat voință politică: „Infrastructura nu e deloc OK pentru că statul nu-și face treaba”.

La ora actuală, oamenii care înțeleg importanța colectării selective a becurilor le pot duce la punctele de colectare sau la containerele speciale aflate în incinta sau în parcările marilor lanțuri comerciale din țară, ca de exemplu Carrefour, Auchan sau Cora.

container reciclare becuri
Container aflat în parcarea unui hipermarket de lângă București, unde pot fi aduse diferite tipuri de deșeuri, inclusiv becuri. De aici, deșeurile colectate selectiv ajung în fabrici de reciclare. Foto: Andreea Dogar

Totuși, deoarece nu există posibilitatea colectării selective în interiorul gospodăriei, iar deplasarea până la un punct de colectare dintr-un hipermarket pentru a duce două-trei becuri este un efort pe care nu mulți sunt dispuși să îl facă, doar 5% dintre becurile uzate colectate la nivel național provin de la populație. Restul de 95% vin de la companii – clădiri de birouri, firme – care colaborează cu asociații precum Recolamp.

Recolamp amplasează recipiente speciale de colectare a becurilor, a lămpilor și neoanelor în companii, în firme și în clădiri de birouri, iar când acestea se umplu, deșeurile sunt ridicate (gratuit) și transportate la GreenLamp, fabrica de reciclare de becuri de la Țintești, din județul Buzău, singura de acest fel din România.

„Fără colectare făcută cum trebuie, GreenLamp nu ar avea activitate. Echipamentele de iluminat sunt periculoase pentru că au un conținut de mercur. E foarte important ca aceste becuri și neoane să nu ajungă pe groapa de gunoi”, arată Marius Costache, director general al GreenLamp.

La fabrica de la Buzău se reciclează diferite tipuri de becuri, de la cele clasice cu incandescență la tuburi de neoane, becuri economice, lămpi fluorescente sau becuri mari pentru iluminat stradal. Însă nu toate aceste tipuri de surse de iluminat conțin mercur: becurile clasice cu incandescență, de exemplu, nu conțin mercur. Cele mai mari cantități de mercur se regăsesc în neoane și în becurile fluorescente.

Becurile fluorescente și cele compacte sunt concepute pentru a utiliza până la 75% mai puțină energie decât un bec incandescent standard. Ele conțin mercur deoarece acesta este un element care realizează economisirea de energie.

În medie, un bec compact fluorescent conține de la 1 miligram la 5 miligrame de mercur. E o concentrație mică, însă dacă un bec se sparge într-un imobil, concentrația de mercur va fi de 20 de ori mai mare decât limita admisă.

La fabrica de reciclare GreenLamp, sursele de iluminat sunt sortate pe tipuri – tuburi de neoane, becuri pentru iluminat stradal, becuri fluorescente etc, iar apoi sunt puse pe bandă și sunt sparte cu ajutorul unor utilaje. Sticla iese mărunțită (ca niște fulgi), iar bucățile metalice din capacele de neoane sau din becuri se colectează și ele separat (aluminiul, de pildă).

becuri greenlamp
Tuburile de neoane sunt mărunțite la fabrica de reciclare GreenLamp. Foto: GreenLamp

„Sticla iese mărunțită și devine materie primă pentru vată minerală. E curățată și e preluată de o altă firmă. Există analize și certificări că sticla este decontaminată”, explică Marius Costache.

În trecut, sticla reciclată era preluată și de un alt producător din România, care făcea vaze vintage din această materie primă, iar apoi le exporta în SUA. Acum, reprezentanții GreenLamp au discuții cu producători din străinătate care sunt interesați de sticla reciclată pentru a face iarăși neoane.

Aluminiul extras din echipamentele de iluminat este și el reciclat și ajunge din nou în industrie. Doar mercurul este scos total din uz.

În timpul spargerii becurilor, pulberea fluorescentă ce conține mercur se colectează separat și ajunge într-un distilator, unde este tratată. La finalul procesului, deșeurile de mercur rezultate sunt sigilate în containere și sunt duse la depozitul de deșeuri periculoase de la Slobozia.

mercur
Mercurul este periculos pentru sănătate. Foto: Wikimedia Commons

Deoarece este un metal periculos, mercurul este tot mai puțin folosit în industrie. Deja nu se mai fac termometre cu mercur, iar în UE este interzisă producția de becuri cu mercur pentru iluminat stradal.

„Cel mai probabil va fi interzis în UE și în tehnologia de iluminat, cum s-a întâmplat și cu tehnologia cu incandescență. Tehnologia LED va fi suficientă ca să susțină nevoile. Dar încă mult timp se vor colecta din piață (lămpi cu mercur – n.r.). Oriunde te uiți sunt tuburi. În următorii 8-10 ani o să tot fie deșeuri”, apreciază Șunică.

Potrivit cerințelor UE, până în 2021 trebuie să fim capabili să asigurăm colectarea și tratarea a minimum 65% din deșeurile de echipamente electrice.

sursa: greatnews.ro

loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *