După vaccinarea împotriva hepatitei B, cazurile de scleroză multiplă au crescut cu 65% în Franța

vaccin

Aluminiul este folosit ca adjuvant în fabricarea vaccinurilor. O doză infimă de hidroxid de aluminiu este suficientă pentru a stimula o reacție imunitară, prin inducerea unei mici reacții inflamatorii locale. Autoritățile și unii oameni de știință ne asigură că, după ce este injectat în corp, aluminiul se dizolvă în mod spontan și, prin urmare, el nu are niciun efect toxic. Este o minciună, susțin și demonstrează alți oameni de știință.

Ȋn perioada 1994 – 1997, 20 de milioane de francezi au fost vaccinați împotriva hepatitei B. Un an mai târziu, s-a constatat apariția unei afecțiuni de origine necunoscută în rândul persoane vaccinate. Pacienții prezentau dureri articulare și musculare, umflarea ganglionilor limfatici, oboseală cronică, tulburări de somn și tulburări neuro-cognitive.

Prof. Romain Gherardi, specialist în boli neuromusculare, a efectuat biopsii tisulare, descoperind aglomerări de nanocristale de aluminiu în mușchiul deltoid al pacienților, adică în locul unde fusese efectuat vaccinul. Ȋn 1998, în revista medicală The Lancet, Gherardi și echipa sa au descris noua maladie: Miofascita Macrofagică. Până în prezent, numai în Franța au fost identificate 585 de persoane care suferă de această boală.

Autoritățile franceze l-au acuzat pe prof. Gherardi că face prea mare caz pentru „o afecțiune care este, în esență, franceză”, iar Agenția Medicamentului din Franța a decis să întrerupă finanțarea cercetărilor sale.

Studii efectuate de cercetători americani

Ȋnsă neurologul francez nu este singurul om de știință care a atras atenția asupra efectelor aluminiului din vaccin. În 2004, mai mulți cercetători americani publicau un studiu în care arătau că, în următorii 3 ani de după vaccinarea împotriva hepatitei B (HB), în rândul populației britanice a existat un risc crescut de Scleroză Multiplă (Hernan MA, Jick SS, Olek MJ, Jick H. Vaccinul anti-hepatitic B recombinat și riscul de scleroză multiplă. Neurologie. PubMed).

Mai mult, studiu relevă că riscul a fost mult mai ridicat atunci când ultima imunizare a avut loc în al doilea sau al treilea an înainte de apariția primelor simptome ale Sclerozei Multiple: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15365133
Miguel Hernan este profesor la Departamentul de Epidemiologie și la Departamentul de Biostatistică din Universitatea Harvard – Facultatea de Sănătate Publică. Susan Jick și Hershel Jick sunt profesori la Facultatea de Medicină din Universitatea Boston, iar Michael Olek predă la Departamentul de Neurologie al Colegiului de Medicină din Universitatea California.

Un an mai târziu, în 2005, Mark Geier, membru al Colegiului American de Genetică Medicală a publicat un alt studiu (Geier DA, Geier MR. Studiu de caz-control al evenimentelor adverse grave autoimune apărute după vaccinarea împotriva hepatitei B. Autoimunitate, PubMed – http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16206512). Ȋn acest studiu, el care arată că, din analiza datelor existente în sistemul VAERS (Vaccine Adverse Event Reporting System – https://vaers.hhs.gov/index) rezultă că există riscul ca adulții să dezvolte Scleroză Multiplă după vaccinarea HB. Citat ca expert în peste 90 de procese deschise de victime în SUA pentru bolile cauzate de vaccinuri, lui Geier i-a fost limitat accesul la bazele de date oficiale, iar în 2011 i-a fost retrasă licența.

4500 de cazuri de scleroză multiplă raportate anual

Ȋn noiembrie 2014, pe site-ul PubMed a fost publicat un nou studiu al cărui autor este dr. Dominique Houezec, un medic pediatru francez cu 30 de ani de experiență. Dr. Houezec a fost membru în Rețeaua Mediului Sanitar și consilier medical al asociației RAVAHB, a victimelor vaccinului hepatitic B. „Datele existente în Franța demonstrează că există un semnal statistic clar în favoarea unei legături de cauzalitate între evenimentul vaccinării HB și apariția sclerozei multiple, cu o corelație maximă în următorii 2 ani de după imunizare”, susține dr. Dominique Houezec în studiul său.

Analizele realizate de el se bazează pe o cantitate mare de date epidemiologice oficiale din Franța, date ce acoperă o perioadă de aproximativ 12 de ani. Conform acestor date, numărul cazurilor de Scleroză Multiplă (SM) a fost foarte stabil în Franța – aproximativ 2.500 de cazuri noi în fiecare an – până în 1993.

În 1994, autoritățile medicale din Franța au lansat o campanie națională de vaccinare a tuturor elevilor din primul an de liceu. În anul următor, în programul național de vaccinare HB au fost incluși toți copiii de vârstă mică și preadolescenți. Iar campania și-a depășit rapid apoi obiectivele preconizate, prin încurajarea vaccinării în masă a populației adulte. A fost un „val de imunizare” fără precedent în Franța.

Ȋncepând cu 1994, dar îndeosebi în 1996, în Franța s-a înregistrat o creștere progresivă a numărului de noi cazuri de SM raportate la asigurările de sănătate. Cifra a crescut până la aproximativ 4500 de cazuri în 2003, iar de atunci ea a rămas constantă. Ȋn 1993, adică înainte de declanșarea campaniei de vaccinare împotriva hepatitei B, incidența anuală pentru Scleroza Multiplă era de 5,3/105 persoane. Zece ani mai târziu, a ajuns la 8,7/105 persoane, ceea ce înseamnă o creștere cu 65% a incidenței, se arată în studiul dr. Houezec.

Autoritățile franceze spun că această creștere a incidențe Sclerozei Multiple s-ar datora unui mai bun screening, care face ca diagnosticarea să fie mai ușoară și mai rapidă prin utilizarea datelor radiologice furnizate prin RMN. „Este o explicație dubioasă”, susține dr. Houezec. „Această nouă tehnică radiologică a început să se dezvolte treptat în spitalele franceze din 1990, adică înainte de creșterea evidentă a numărului de cazuri de SM în sistemul național de asigurări francez (1996). Iar dacă doar diagnosticarea timpurie ar fi fost cauza creșterii incidenței SM, ar fi trebuit observat și că în Franța s-a înregistrat o scădere a vârstei medii a cazurilor nou diagnosticate. Ȋnsă această întinerire nu a fost observată”.

Sindromul ASIA indus de adjuvanți din vaccinuri

„Cele mai multe publicații în care se susține că nu există nicio legătură între vaccinarea HB și debutul Sclerozei Multiple au primit, de-a lungul timpului, subvenții de la industria farmaceutică. Un alt aspect criticabil pentru unele dintre aceste studii de caz-control cu rezultat negativ este perioada limitată (între 2 și 24 de luni) a anchetei lor”, spune dr. Houezec. „Studiul efectuat de Hernan arată cum un rezultat negativ pentru o perioadă de un an devine semnificativ în următorii 2 – 3 ani de după imunizarea HB. (…) Studiile cu o perioadă scurtă de monitorizare post-vaccinare sunt inadecvate, deoarece ele nu iau în considerare lunga biopersistență în organismul uman a compușilor imunostimulatori din vaccin (cum ar fi hidroxidul de aluminiu). Astfel, vaccinurile sunt derogate de la regula generală utilizată pentru efectele secundare ale medicamentelor”, avertizează medicul francez.

Cititi mai multe pe activenews.ro

loading...
loading...

You may also like...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *