Endometrioza, cancerul care nu ucide. „Înainte de operaţie, nu mi s-a spus acest lucru”

Endometrioza, cancerul care nu ucide, afectează între 5 și 10% dintre femeile aflate la vârsta de procreere (între 20 și 45 de ani). Este considerată o boală tabu cu consecințe teribile. Endometrioza este prima cauză a infertilității feminine. Boala se traduce prin dureri insuportabile, tratamente și efectele lor secundare, intervenții chirurgicale numeroase și infertilitate. Endometrioza provoacă stări de oboseală și, în multe cazuri, duce la izolare și frustrare.

Pe data de 28 martie, în mai multe țări din lume, s-a organizat marșul contra endometriozei. De fapt, a fost un marș pentru ca oamenii să cunoască complicațiile acestei boli considerate tabu. În România, oamenii nu au auzit de această boală cu nume ciudat care transformă viețile femeilor într-un calvar, le condamnă la dureri insuportabile și le răpește visul de a deveni mame. În Franța, lucrurile stau altfel, dar chiar și așa, endometrioza rămâne un subiect tabu.

Ana, o femeie de 30 de ani, a acceptat să-și spună povestea în exclusivitate pentru DC News. Descoperiți în rândurile de mai jos ce înseamnă, de fapt, endometrioza.

„Nu am avut niciodată probleme deosebite, deşi aveam probleme cu acneea şi cu tiroida. La clinica la care mergeam nu mi-au dat niciodată să fac o ecografie pentru că totul părea ok. Mi-au dat în schimb Diane 35 pentru acnee. Am luat vreo doi ani până când s-a retras afecțiunea dermatologică. Trăiam cât de cât sănătos pe vremea când am descoperit boala. Nu fumam, dar aveam un job stresant.

Între timp l-am schimbat, am rămas şi fără asigurarea aceea privată şi am căutat un medic pentru a continua controalele mele anuale. Menstruaţia mea era regulată, dar nu foarte abundentă, însă nu mă îngrijora. Sufeream în schimb de balonare şi constipaţie, asta îmi amintesc. În septembrie 2014 am fost să îmi fac un consult de rutină. Doctoriţa, foarte tânăra şi drăguţă, mi-a zis că totul pare ok, dar că ar trebui să fac la un moment dat şi o ecografie transvaginală pentru a putea vedea mai multe şi să fie controlul complet. Atunci a văzut chistul care se afla pe ovarul drept şi era destul de mare. Doctorița şi-a dat seama imediat că foarte probabil este endometrioză şi mi-a spus de intervenţia chirurgicală care mă aștepta. Eu m-am panicat, am mai cerut păreri pe baza ecografiei şi a raportului medical, dar toată lumea mi-a spus acelaşi lucru: intervenție chirurgicală.

M-am operat în noiembrie la Cantacuzino, cu aceeaşi doctoriţă în echipa care mă diagnosticase iniţial. Eu îi spusesem şi de menstruaţie că ceva nu este ok şi mi-a zis că după operaţie îmi va da contraceptive.
Operaţia trebuia să dureze o ora şi jumătate, dar a durat două ore şi jumatate.

Imediat ce m-au adus la terapie intensivă, doctorii m-au trezit şi mi-au spus că musai trebuie să fac un copil în următoarele șase luni pentru că este mai complicat decât au crezut.

Înainte de operaţie, nicio secundă nu mi s-a spus acest lucru. Eram într-o relaţie unde lucrurile nu mergeau foarte bine. Am fost agitată câteva ore după operaţie, am vorbit cu ai mei, iar seara a venit medicul şi mi-a spus că trebuie să fac copii cât mai repede. Eu spuneam că o variantă este şi adopţia, ca abia peste trei zile să îmi dau seama că ei îmi spuneau de copil ca modalitate de a nu recidiva boala, adică ca un tratament.

sursa: dcnews.ro

loading...
loading...

You may also like...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *