GRAV, dar ADEVĂRAT! O spune DEUTSCHE WELLE: „La 25 de ani de la căderea Cortinei de Fier tot mai mulți oameni din fostul bloc estic sunt tot mai dezamăgiți de Occident.”

est-vs-vest

Candidații pro-ruși au câștigat alegerile prezidențiale în Bulgaria și Republica Moldova. Sporirea influenței ruse în întreaga regiune necesită o regândire a strategiei în cadrul UE și NATO.

Rezultatele prezidențialelor din Bulgaria și Republica Moldova nu sunt de bun augur pentru Vest. Dar nici surprinzătoare nu pot fi, nici pentru factorii de decizie din Uniune, nici pentru cei din NATO. La mai bine de 25 de ani de la căderea Cortinei de Fier, tot mai mulți oameni din fostul bloc estic sunt tot mai dezamăgiți de occident.

Mulți se văd considerați europeni de mâna a doua; mult-lăudatele valori comune precum democrația, statul de drept și apărarea drepturilor omului sunt subminate de corupția răspândită, de vechile clici și de o masivă prăbușire economică. Entuziasmul pro-european de la început s-a transformat în resemnare, un teren extrem de roditor pentru tendințele populist-naționaliste.

Opțiunea rusă

O totală reorientare spre Moscova nu se întrevede – poate doar în Republica Moldova – dar în Europa Centrală și de Sud-Est se coace ceva de mai multă vreme. Cehia, Slovacia și Ungaria fac deja de mai multă vreme ochi dulci Rusiei și autoritarului președinte Putin. Chiar dacă nu au subminat consensul la Bruxelles, aceste țări au criticat regulat sancțiunile impuse de UE Rusiei după anexarea Crimeei și implicarea în războiul din estul Ucrainei. Guvernanții acestor state, fie ei liberali sau socialiști, și-au păstrat mereu opțiunea unei relații mai apropiate cu Moscova.

Robert Schwartz, șeful redacției române la DW

Robert Schwartz, șeful redacției române la DW

Nici țările slave ortodoxe din Balcanii de Vest nu vor să se pună prost cu Rusia, deși continuă eforturile de integrare europeană. Putin se folosește cu iscusință de dependențele energetice de țara sa pentru a obține capital politic în regiune. Și are succes după câte se pare: alegerile sunt tot mai des câștigate de politicieni care văd Rusia cu ochi buni. Bruxelles-ul a trecut cu vederea acest fenomen, pentru că a refuzat să accepte această realitate. Ruptura care domnește în prezent în Europa va fi greu de reparat.

Nici situația din NATO nu este tocmai stabilă. Turcia este guvernată tot mai autoritar și caută apropierea de Rusia. Iar viitorul președinte american Donald Trump a anunțat schimbări decisive: în opinia sa, Europa trebuie să-și asume mai multe responsabilități, să se bazeze mai mult pe ea însăși în domeniul asigurării securității. Nu știe nimeni încă exact cum arată aceste responsabilități sporite. Deja anumite țări refuză să ajute la consolidarea flancului estic al Alianței, în ciuda unui consens al partenerilor în acest sens. Țările Baltice, Polonia și România sunt singurele state din estul Europei care, cu ajutorul SUA, se pregătesc activ pentru scenariul unei amenințări militare ruse.

Expresie a crizei UE

Fără îndoială că actualele tendințe pro-ruse din estul Europei nu sunt doar rezultatul unei reveniri a tradiției de colaborare istorică cu Moscova. Ele sunt mai degrabă consecința crizei adânci în care se află UE. De ani de zile, Bruxelles-ul are un singur răspuns la aceste situații: să stea deoparte și să privească ce se întâmplă. Această inacțiune trebuie să înceteze. Țările din Uniune și cele care vor să devină membre trebuie să se angajeze clar pentru valorile comune, precum democrația și libertatea. Agenda comunitară nu mai are voie să fie dominată de manevre singulare naționalist-populiste.

Acum e nevoie de mesaje clare, atât în interiorul blocului comunitar, cât și în afara lui. Nu se pune problema de relaxare, atât timp cât Rusia nu încetează actuala dinamică imperialistă. Nu sancțiunile europene au provocat noul îngheț între Est și Vest, ci acțiunile agresive ale lui Putin. Oamenii din Rusia au nevoie de sprijinul european pentru a putea ieși cândva din logica autoizolării impuse de Putin. Propaganda anti-vest a politicienilor și presei ruse trebuie combătută. Nu Vestul este cel care a dorit această nouă polarizare. Dar Vestul este cel care trebuie să vină cu o politică coerentă pentru a evita ca 60 de ani de succes european să nu se ducă pur și simplu pe apa sâmbetei.

sursa: flux24.ro

loading...
loading...

You may also like...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *