Cetatea dacică din Valea Zânelor, un loc al misterelor. Cum a murit de fapt Decebal – crimă sau sinucidere?

Legenda steagului dacic

Una dintre cele mai mari concentrări de cetăți și așezări fortificate dacice se găsesc în așa-numitul „Ținut Secuiesc” reprezentat de județețe Covasna, Harghia și Mureș.

Cetatea dacică din Valea Zânelor este una dintre cele mai bine conservate din România. Potrivit site-ul Muzeului Naţional al Carpaţilor, primele săpături arheologice au fost iniţiate de cercetătorul clujean Alexandru Ferenczi în anii 1942-1943, care a reuşit să dezlege o parte din tainele cetăţii şi să demonstreze că cetatea a fost construită în epoca dacică. Cercetările au arheologice au continuat până în 1968, când cetatea a fost abandonat, dar a fost răvăşită de căutătorii de comori dornici de îmbogăţire.

Dr. Viorica Crișan a declarat, pentru AGERPRES, că zidurile cetății au ieșit la iveală întâmplător în anul 1995, în urma unei furtuni puternice care a smuls arborii și a culcat pădurea la pământ, iar săpăturile au început trei ani mai târziu.

„Am spus mereu că dacii de aici ne-au chemat, pentru că nu pot spune altfel. În anul în care a căzut pădurea, printre rădăcinile arborilor doborâți de furtună au ieșit la iveală vase, ziduri, părți de obiecte (…) În campania aceasta va trebui să scăpăm de un maldăr mare de pământ, pentru că în cercetările din anii trecuți, respectiv 2013-2015, în zona în care am început săpăturile, în zona bastionului, au ieșit urmele unui templu dac. Am dezvelit doar o parte, pe trei șiruri de stâlpi care au fost montați în stâncă (…) Deocamdată avem șapte stâlpi, dar eu cred că merg spre 15, poate 17 stâlpi, deci trebuie să decopertăm o zonă destul de mare care este acoperită cu pământul aruncat din zona în care am descoperit templul”, a precizat dr. Viorica Crișan.

Cetatea a fost ridicată în urmă cu aproape 2000 de ani, iar potrivit arheologilor este una dintre cele mai mari cetăți dacice din afara Munților Orăștiei, fiind înconjurată de patru terase fortificate cu ziduri de piatră înalte de aproape doi metri, foarte bine conservate.

cetatea_zanelor

Cum a murit de fapt Decebal – crimă sau sinucidere?

Legenda spune că cetatea din Valea Zânelor a fost ultimul loc de refugiu al lui Decebal, după ce a fost învins de romani. Se spune că aici a stat ultima oară conducătorul dac înainte să moară. Moartea lui Decebal  a atras tot mai multe dezbateri ale istoricilor în ultimii ani. Cu toţii au învăţat la orele de istorie că Decebal s-a sinucis în anul 106 pentru a nu fi capturat de romani. Pe Columna lui Traian era detaliară clar sinuciderea şi mai multe scrieri ale vremii, citate în manual de istorie susţineau tot această variantă. Istoricul Dio Cassius (155-235, proconsul în Africa şi Pannonia) scria: „Când a văzut Decebal că scaunul lui de domnie şi toată ţara sunt în mâinile duşmanului, că el însuşi este în primejdie să fie luat prizonier îşi curmă zilele. Capul său fu dus la Roma.“ (Fontes, vol. I, p. 695).

Tot mai multe voci spun însă că Decebal ar fi fost decapitat de romani. Ideea a fost promovată şi de cunoscutul om de cultură Dan Alexe pe blogul său. Acesta scrie că Decurionul (un fel de plutonier) Tiberius Claudius Maximus, veteranus, născut pe la anul 69 e.n., a fost omul care l-a capturat şi decapitat pe Decebal. El şi-a ridicat în timpul vieţii o stelă funerară unde aparare scena în care l-ar fi decapitat pe conducătorul dac.

„Cetatea este una dintre cele mai mari şi cele mai bine conservate. Cercetările arheologice de aici au demonstrate originea sa dacică şi au oferit informaţii preţioase despre tehnicile de apărare din acele vremuri. Se spune că aici s-ar fi retras Decebal înainte să moară, că această cetate a fost ultimul său refugiu, dar ştiinţa nu a putut dovedi clar acest lucru. Există dispute legate de moartea lui Decebal. Varianta sinuciderii inclusă în manualele de istorie este contestată. Tot mai mulţi specialişti în domeniu spun că ar fi fost ucis, dar încă nu există date foarte clare despre această ipoteză“, a spus Attila Cseke, profesor de istorie.

cetatea-dacica-covasna-3-copy

Poarta secretă care se deschide odată la şapte ani

Cetatea dacică din Valea Zânelor a devenit ţinta căutătorilor de comori, dar până acum nimeni nu a găsit aurul ascuns. Se spune că în zidurile cetăţii ar fi ascunsă o comoară uriaşă pe care chiar dacii au fi lăsat-o acolo. Legenda merge mai departe şi spune că doar odată la şapte ani poarta secretă spre cuferele pline cu aur se deschide pentru o singură noapte. Până acum nimeni nu a găsit comoara, chiar dacă mulţi au căutat-o.

Locul unde se alegeau miresele

În Valea Zânelor fetele se adunau de Sântâlie pentru a-şi găsi ursilul. Se găteau cu cele mai frumoase straie şi podoabe, se prindeau în hora ielelor şi aşteptau ca flăcăii să coboarele cu oile de munte pentru a-şi legere miresele. Dacă tinerii se plăceau, iar părinţii se înţelegeau la zestre atunci nunta avea loc în toamna aceluşi an. Şi astăzi obiceiul de mai păstrează, dar doar simbolic.

Tezaurul mult râvnit

„Da, se spune că în interiorul cetății ar fi o pivniță în care se găsește un tezaur foarte mare (…) Sigur, sunt multe legende care vorbesc despre comori, dar eu cred că cea mai mare comoară sunt informațiile pe care, până la urmă, cetatea ni le dă, legate de modul de lucru la vremea respectivă. Cetatea a presupus un efort uriaș ca să fie ridicată (…), putem vorbi de un întreg munte tăiat și fortificat. (…) Nu știm dacă a fost ultimul refugiu al lui Decebal, noi am vrea să fie așa, dar nu avem nicio dovadă. Știm că Decebal s-a îndreptat către o cetate din Est, dar este greu de spus dacă a fost cetatea de la Covasna sau nu, și nici numele cetății deocamdată nu îl știm”, declară arheologii.

valea zanelor

surse:

  1. http://adevarul.ro/
  2. https://www.agerpres.ro/
  3. http://adevaruldespredaci.ro/
loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *