Istoria celui mai rapid DANS din lume. „Jocul săbiilor” de la TRACI

rusalii-3-calusari

Descris în detaliile sale cele mai semnificative încă de Dimitrie Cantemir şi definit de cercetătorii contemporani ca un joc “ermetic şi misterios”, Căluşul se caracterizează, în primul rând, prin normele potrivit cărora primirea în ceată e socotită act iniţiatic, iar trădarea, ca orice sacrilegiu, atrage după sine sancţiunea divină.

Calusarii, participantii la dansul traditional romanesc al Calusului, dovedesc o maiestrie ce poate fi cu greu intrecuta si datorita rapiditatii si se spune ca ar fi cel mai rapid dans popular din lume.

Cea mai veche relatare medievală a Căluşarilor o avem, paradoxal, de la un istoric maghiar, Dosza Daniel, într-un text care descrie jocul dintr-un spectacol prilejuit de încoronarea principelui Sigismund Bathory, în 1599. Jocul era executat de soldaţii lui Mihai Viteazu, iar ceata „căluşerilor” era condusă de Baba Novac (ceea ce dovedeşte că Baba Novac nu era sârb, ci valah din Valea Timocului).

Dar cea mai veche referinţă la jocul Căluşului (de fapt „Jocul săbiilor”, care semăna izbitor cu Căluşul actual) o avem de la Xenofon (427 î.Hr – 355 î.Hr.) în „Anabasis Kyrou” (povestea unor mercenari greci care vor să ajungă de la porţile Babilonului la Marea Neagră): “După libaţii şi cântarea paianului, cei dintâi s-au manifestat tracii, care au început să danseze cu arma în mână, în sunetul flautului, sărind în sus cu uşurinţă şi agitând toţi săbiile. În cele din urma, unul dintre ei l-a învins pe altul, şi toţi am crezut că acela fusese ucis: dar el căzuse cu mare artă… Învingătorul a luat arma celui învins şi s-a departăt cântând sitalke, iar ceilalţi traci îl scoaseră pe cel ce căzuse ca şi mort: de fapt el însă, nu suferise câtuşi de puţin”.

Căluşul este cea mai complexă şi mai arhaică dintre formele coregrafice ritualice româneşti. Este un dans de feciori, jucat în săptămâna Rusaliilor şi răspândit pe întreg teritoriul locuit de dacoromâni (adică şi în peninsula Balcanică). Băieţii care doreau să intre în ceata Căluşarilor se adunau cu o săptămână înaintea Rusaliilor, în afara satului, la malul unei ape unde depuneau, cu mâna pe steag, jurământul prin care se legau să respecte regulile cetei şi condiţiile purităţii rituale în perioada Rusaliilor (abstinenţa sexuală şi un comportament adecvat normelor de conduită etică a comunităţii tradiţionale). Timp de o săptămână ei trăiesc intens într-un timp sacru.

Salii

Ceata, formata din 9-11 membri şi organizată ierarhic, este condusă de un vătaf, căruia toţi i se supun. Un alt personaj important al cetei este „mutul” : mascat, în timpul dansurilor, el îi penalizează pe cei care greşesc şi execută tot felul de gesturi comice, unele obscene. În perioada Rusaliilor, Căluşarii poartă un costum specific, cu zurgălăi la picioare, iar în mână ţin o bâtă. Ceremonialul cuprinde practici şi formule magice, dansuri şi acte rituale, executate de ceata strict ierarhizată: Mut, Vătaf, ajutor de Vătaf, Stegar, Căluşari de rând. Starea euforică şi coeziunea mistică între participanţi sunt obţinute prin executarea, până la epuizare fizică şi psihică, a dansurilor sacre, după melodii de joc cântate de lăutari. La încheierea perioadei sacre a Rusaliilor, Căluşarii revin la locul în care depuseseră jurământul, despodobesc steagul şi-l ingroapă într-un loc secret. Apoi ceata se răsfiră, fiecare membru apucând-o în altă direcţie.

Numărul impar al căluşarilor, ca şi cea mai mare parte a actelor ritualice, se leagă de credinţa în existenţa şi prezenţa pe pământ a IELELOR, fiinţe supranaturale, deosebit de agresive şi periculoase, atât pentru oameni cât si pentru animale, deoarece ele nu acţionează individual, ci în grup. De aici constituirea căluşarilor în ceată, ei fiind nedespărţiţi pe toată perioada Rusaliilor.

Căluşarii trebuiau să-i apere pe oameni de IELE, pentru ca aceştia să nu se îmbolnăvească şi, în acelaşi timp, să-i vindece atunci când, încălcând interdicţia de a lucra în perioada Rusaliilor, erau luaţi din căluş…

Din 2005, UNESCO a proclamat ritualul Căluşului drept „capodoperă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii”.

sursa: https://clubuldepresatransatlantic.wordpress.com/

loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *