Cel mai vechi așezământ monahal din România, remarcabil monument de reculegere unde îți poți găsi liniștea sufletească

manastirea tismana

Cel mai vechi așezământ monahal din România se află chiar pe meleagurile gorjenești. Este vorba despre Mănăstirea Tismana, un remarcabil monument de reculegere unde îți poți găsi liniștea sufletească și îți poți îndrepta chipul către Divinitate. Sfântul lăcaș de cult te cucerește iremediabil dacă îi treci pragul, dorindu-ți să te întorci și a doua oară. Cu un edificiu ce pare a fi un castel medieval cu bastioane și amplasată într-o locație fermecătoare, Mănăstirea Tismana este locul perfect pentru închinăciune.

Creatorul celei mai vechi mănăstiri

Mănăstirea se află pe teritoriul orașului Tismana, la aproximativ 36 de kilometri de municipiul Târgu-Jiu. Lăcașul sfânt este așezat pe vârf de stâncă, pe Muntele Stârmina, fiind înconjurat de culmi împădurite și stâncoase. Lângă sfânta mănăstire se află Peștera sfântului Nicodim, ctitorul celui mai vechi așezământ monahal din Țara Românească. Potrivit istoricului Mănăstirii Tismana, consemnat de Mitropolia Olteniei, „ctitorul mănăstirii este Cuviosul Nicodim Cel Sfințit de la Tismana, născut la 1310 și trecut în neființă la 1406. Lui îi aparține alegerea locului și construirea ei, alegerea meșterilor și a materialelor, a arhitecturii și decorațiunilor, având sprijinul material al domnitorilor Basarabi: Radu Negru Voievod și fiii acestuia, Dan și Mircea cel Bătrân. Sfântul Nicodim este de neam valah din sudul Dunării, după mama se înrudea cu domnitorii Basarabi și cneazul Lazăr al Serbiei”.

manastirea_tismana pictura

Instruit la Sfântul Munte Athos

Tot de aici aflăm că la doar 16 ani alege să fugă de acasă, din Macedonia, și cu ajutorul unor călugări ajunge la Mănăstirea Hilandar, din Sfântul Munte Athos. Fiind înzestrat cu o inteligență aparte, Nicodim reușește imediat să își însușească învățăturile de aici. A învățat limba slavonă, iar apoi limba greacă și reușește să învețe tot ce ține de pictură, arhitectură, dogărit, zidărie și chiar argintărie. Ani mai târziu vine la noi în țară alături de câțiva călugări, iar aici ridică mănăstiri precum: Vodița, Gura Motrului, Topolnița, Vișina, Aninoasa, Tismana, schiturile Teiuș și Sfântul Antonie, acestea fiind în Țara Românească. De asemenea, ridică și cunoscuta Mănăstire Prislop.

Cartea caligrafiată de Nicodim la 95 de ani, expusă la Muzeul Național de Istorie

La Mănăstirea Tismana, Sfântul Nicodim a reușit să pună bazele unei vestite școli de caligrafie cu copiști de cărți în diverse limbi. Chiar înainte cu un an să treacă la cele sfinte, Cuviosul a reușit să caligrafieze și să ilustreze cu miniaturi o carte ce conține cele patru Evanghelii pe care le-a îmbrăcat cu niște coperți din argint aurit. În prezent, aceasta este cea mai veche carte și se află expusă la Muzeul Național de Istorie din București. Un an mai târziu, sufletul părintelui Mănăstirii Tismana s-a urcat la Dumnezeu. Cuviosul a trecut la cele sfinte chiar la Crăciunul anului 1406, fiind îngropat în pridvorul bisericii.

Fresca din Pronaos, extrasă și mutată –caz unic în Europa

Biserica ce aparține Mănăstirii Tismana a fost sfințită în anul 1378, chiar de ziua Sfintei Maria, 15 august, astfel că a primit atunci hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Edificiul este construit în stil bizantin, are ziduri de piatră extrem de groase, trei turle de naos, pronaos și pridvor. În timp, sfântul lăcaș a suferit, ca toate mănăstirile, mai multe distrugeri, însă a fost refăcută de fiecare dată. La început, biserica așezământului monahal a fost pictată într-o singură culoare, respectiv ocru, existând figuri florale și geometrice. Abia în secolul XVI a fost realizată prima pictură iconografică, imaginea existând și acum pe pereții din pronaos. Potrivit Mitropoliei Olteniei, au avut loc multe lucrări de „modernizare” a picturilor, iar în  anul 1955 s-a întâmplat un lucru unic în Europa. „În anul 1955, în cadrul lucrărilor de restaurare a Mănăstirii conduse de G. Russu s-a trecut la extracția frescei din 1766 din Pronaos – caz unic în Europa. Fresca extrasă a fost încorporată în pereții muzeului Mănăstirii și pe coridoarele chiliilor. Totodată s-a restaurat și conservat prima pictură, din 1564, care a fost lucrată după toate canoanele artei bisericești, cu deosebit talent și evlavie. La realizarea celor nouă registre ale Sinaxarului s-a folosit un roșu oriental-culoare specifică doar Mănăstirii Tismana”.

Tezaurul Mănăstirii Tismana

Ca orice așezământ monahal, Mănăstirea Tismana deține și un tezaur, o mare parte dintre obiectele valoroase aflându-se la Muzeul de Artă a României. Totuși, aici au rămas picturi murale, icoane vechi pe lemn, cărți extrem de vechi, veșminte, dar și alte obiecte de cult cum ar fi o raclă de argint care conține trei părți din sfinte moaște precum: degetul arătător de la Sfântul Nicodim, dar și crucea de plumb pe care Cuviosul o purta la gât și alte elemente de la Sfântul Ioan Gură de Aur și de la Sfântul Ignatie Teoforul. Așezământul monahal a fost transformat în mănăstire unde maicile își duc viața la comun începând din anul 1949.

Articol relatat de portalul expunere.com

loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *