Mierea adevărată – un adevărat miracol pentru viață vs mierea falsificată – un mare pericol pentru sănătate

foto: Daily Informator

Mierea conține o serie de macroelemente: potasiu, sodiu, magneziu, fosfor, sulf, clor etc. și microelemnete: fier, cupru, siliciu, galiu, vanadiu, beriliu, argint, zirconiu etc. necesare funcțiilor metabolice ale omului. Miera de mană (obținută prin prelucrarea de către albine a altor părți ale plantei în afară de flori sau din secrețiile unor insecte care parazitează plantele) are un conținut mai mare de minerale (de 5-10 ori) față de mierea florală (provenită din nectarul unei singure specii de plante – monofloră – sau elaborată dintr-un amestec de nectar de la mai multe specii de plante – polifloră), imprimându-i o culoare mai închisă, o vâscozitate mai mare, gust ușor leșios. Mierea conține substanțe cu efect antiimflamator și vitamine din grupul B, vitamina C, vitamina K.

Mierea neîncălzită conține și o varietate de enzime active de origine vegetală (mierea florală) și de origine animală (mierea de mană).

Datorită prezenței unor microorganisme benefice și a compoziției sale bogate și variate, mierea naturală consumată cu moderație de către persoanele fără contraindicații (ex. diabetici) are o serie de proprietăți dietetico-terapeutice: activitate microbiostatică (frânează dezvoltarea microbilor) și microbicidă (omoară microbii), capacitate antioxidantă (anihilează radicalii liberi) și efect stimulator asupra microflorei intestinale probiotice. Uneori mierea poate fi contaminată cu agenți nedoriți (drojdii Saccharomyces melis, rozei) sau chiar patogeni, cum sunt sporii de Clostridium botulinum, periculoși pentru sugari, copii mici.

Mierea favorizează absorbția intestinală a fierului și stimulează dezvoltarea microflorei lactice probiotice. Proprietățile antioxidante ale mierii se datorează, în special polifenolilor (flavonoide, acizi fenolici).

Proprietățile mierii naturale pot varia în limite semnificative în funcție de: speciile de plante și insecte de la care se recoltează, zona geografică, condițiile meteorologice, sănătatea stupului, poluarea zonei de stupărit etc.

Mierea poate fi obținută în sistem agricol convențional, ecologic sau de la plante modificate genetic, iar acest lucru trebuie adus la cunoștința consumatorilor.

Mierea poate fi ușor falsificată prin metode directe sau indirecte. Astfel, dintre falsificările directe ale mierii, menționăm:

• Adaos de subsatanțe îndulcitoare naturale: zahăr, zahăr invert, sirop de glucoză, siropuri de porumb, melasă;
• Adaos de substanțe îndulcitoare de sinteză: zaharină (E-954), aspartam (E-951), ciclamați (E-952), sucraloza (E-955);
• Adaos de substanțe îngroșătoare: amidon, gelatină, clei de oase, pectine, albuș de ou, gume (caruba E-410, guma arabica E-414);
• Adaos de coloranți: caramel (E-150), derivați anilinici;
• Adaos de conservanți: acid salicilic și sprurile lui, acid benzoic și benzoații (E-210 până la E-219);
• Adaos de neutralizanți: carbonați de sodiu (E-500), sodă caustică (E-524);
• Adaos de polen pentru corectarea spectrului polinic: polen recoltat de albine sau recoltat manual;
• Adaos de corectare a spectrului enzimatic: culturi de drojdii, extract de malț.

Falsificările indirecte ale mierii se efectuează prin hrănirea albinelor cu zahăr, sirop invert, siropuri de porumb, glucoză etc. Albina elaborează astfel o ”miere” care, în mare parte, nu provine din polen sau secreții ale plantelor sau insectelor, neavând valoarea biologică a mierii naturale.

De asemenea, producătorii de miere trebuie să țină cont de faptul că aceasta nu trebuie să aibă un conținut de antibiotice de uz veterinar mai mare decât cel reglementat în UE.

Important!

Mierea se păstrează la rece și în locuri ferite de umiditate și lumină solară. Mierea nu se păstrează în vase metalice. Mierea nu trebuie încălzită peste 40⁰C.

Foarte important!

Mierea devine toxică dacă este adăugată în ceai, lapte sau alte alimente înainte ca temperatura acestora să scadă sub 40⁰C. Mierea nu trebuie dată sugarilor.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi – Citește eticheta și ferește-te de alimentele falsificate – Coreus Publishing, București, 2011