O rețetă miraculoasă din vremea dacilor, cu efecte tămăduitoare în bolile de piele. Alifia de Drăgaică

2424DSC_0139

Putine sunt plantele tamaduitoare care sa fi adunat in jurul lor atata pulbere de legenda.

Inainte de a afla cat si cum planta asta cu inflorescenta bogata, galbena, puternic mirositoare poate sa vindece boli ale ficatului, glandei tiroide sau ale rinichilor, fiecare dintre noi a auzit macar o data despre dragaici, iele si sanziene, fapturi miraculoase care apar pe pamant la putina vreme dupa solstitiu, in Noaptea de Sfantul Ion, Noaptea de Sanziene.

Credintele populare incarca foarte mult capacitatile tamaduitoare ale sanzienelor. Se spune, de exemplu, ca daca le asezi in patul femeilor care trebuie sa nasca, atunci nasterea va fi usoara, caci ieslea in care Fecioara Maria l-a nascut pe Iisus avea fan usor, din flori de sanziene.

Legenda nu este confirmata. Se stie insa ca ceaiul de sanziene echilibreaza functia glandei tiroide, ca are caqlitati antispastice, sedative, laxative – unii ii asociaza si proprietati afrodiziace – iar cele mai importante efecte sunt de stimulare a eliminarii bilei din vezica biliara si de stimulare a secretiei hepatice din bila. In asociere cu flori de filimica, coada soricelului si urzica, din planta se prepara un ceai care se bea in tratamentul tumorii canceroase de pe laringe.

Alifia de dragaica

Traditia populara mai spune ca in noaptea de Sanziene fetele care se rostogolesc, goale, prin roua campului unde creste aceasta floare, vor avea o piele neteda si frumoasa.

Nu va indicam sa procedati astfel (efectul nu este probat!), insa stim sigur ca alifia de dragaica (nume care i se da florii de sanziene in Muntenia), datorita proprietatilor ei cicatrizante, antiulceroase, are efect in multe boli de piele.

Alifia o puteti prepara si singuri, daca aveti un kg de unt (de stana) sau de untura (fara sare!), care se pune la topit la foc mic sau la bain-marie.

Se adauga in grasime doi pumni de floara tocata marunt, 50 g ceara de albine si se amesteca mereu pana cand compozitia incepe sa prinda o culoare bruna.

Se acopera cu un servet subtire, de tifon (nu trebuie sa transpire!) si se lasa la macerat pana a doua zi. Dimineata se incalzeste din nou la bain-marie si se strecoara printr-un tifon, depozitandu-se in cutii sau borcane de sicla, care se pun la rece.

sursa: antenasatelor.ro

loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *