Peștera de care se leagă multe legende. Aici se găsește ”Scaunul lui Zamolxe”

Peştera Polovragi este o locaţie turistică renumită şi apreciată în România, un loc marcat de pecetea timpului, cu adînci semnificaţii istorico-culturale. Peştera este înconjurată de multe legende, însă înainte de acestea, să prezentăm faptele reale.

Peştera Polovragi este cea mai mare cavitate din întregul areal al munţilor Parîng şi Căpăţînii. Ea este localizată în versantul stîng al cheilor Olteţului (comuna Polovragi, jud. Gorj), avînd trei deschideri la nivelul actual al drumului forestier, celelalte aflîndu-se plasate la nivelul albiei rîului Olteţ.
Zona a fost vizitată de mulţi alţi oameni de seamă. Amintim astfel de Joannes, care realizează prima descriere a peşterii Polovragi în anul 1862. Marele scriitor român Alexandru Vlahuţă îi va face şi el o descriere în “România Pitorească“. În anul 1929 René Jeannel şi Emil Racoviţă vizitează şi ei peştera.

O altă descriere a peşterii este făcută de P. A. Chappuis şi A. Winkler în anul 1951. Iar în 1961 Silvia Iancu şi Ilie D. Ion vor publica un studiu cu privire la cheile Olteţului, ce cuprindea şi o cartare a primilor 900 m din porţiunea turistică a peşterii. Explorările peşterei au continuat şi, pînă astăzi, au fost cartografiaţi cu puţin peste 10 km, însă cercetările continuă, aşa că e posibil ca una din legendele peşterii, cum că ar ajunge pînă în Transilvania, să nu fie doar o simplă legendă. Oricum, chiar şi la actuala lungime, peştera este printre cele mai lungi din ţară.
Din cei 10 km, pentru turişti sunt deschişi doar 800 de metri. Deşi pare puţin, în acest spaţiu sunt mai multe elemente care atrag atenţia. După ce se trece de stolurile de lilieci care te întîmpină la intrare, ajungi la una dintre formaţiunile care au făcut cunoscută această peşteră, şi anume „Scaunul lui Zamolxe”.

După scaun, eşti întîmpinat de multe alte forme pe care stalactitele şi stalagmitele le întruchipează, printre care se numără un vultur, un şarpe şi chiar un Moş Crăciun. O altă formaţiune interesantă este orga mică care, pe timp de vară chiar „funcţionează”. Pe timp de vară culoarul din dreptul acestei formaţiuni este folosit de lilieci pentru a ieşi din peşteră. Datorită sunetelor pe care aceştia le scot şi datorită formei pe care o are culoarul, formaţiunea calcaroasă pare că prinde viaţă.

Ultima formă care atrage atenţia este „Cuptorul”, o formă realizată din stalagmite care se pare că în timpul dacilor a avut chiar rol de cuptor, găsindu-se în interiorul acesteia un strat de 2 cm de cenuşă.
O altă „minune” a peşterei este locul numit, la cererea turiştilor, „Izvorul Speranţelor”. În această zonă este un mic izvor de apă care se pare că este constant, indiferent dacă este an ploios sau secetos. Alături de izvor s-a format o imagine cristalizată în calcar, despre care mulţi spun că seamănă cu Fecioara Maria, cu pruncul în braţe.

Însemne cu caracter religios au lăsat şi călugării care au trăit mai bine de 300 de ani în această peşteră. Aceştia au scrijelit pe un perete înnegrit de fum imaginea unui schelet care, în loc de mînă, are o coasă ridicată, imagine denumită „Moartea cu coasa”.

Însemne ale trecerii lor prin peşteră şi-au mai lăsat şi alţii, unele făcînd deja parte din istoria acestui loc, existînd însemnări chiar din anul 1899, însemnări prin care vizitatorii acestei peşteri au ţinut să îşi marcheze trecerea pe acolo.

Pe lîngă „minunile” vizibile şi palpabile, Polovragi are şi alt gen de minune. Este cunoscut şi dovedit faptul că în interiorul peşterilor nivelul de aerare şi de umiditate este foarte ridicat. Din spusele ghidului, la ultima măsurare a nivelului din aerare al peşterii, care a avut loc în anul 2008,  nivelul maxim măsurat a fost egal cu nivelul de aerare de pe Vf. Omu, care se află la la peste 2500 de metri altitudine, în timp ce aceasta se află la doar 670 m.

sursa: octogonul.ro

loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.