Peştera Izverna, locul cu cele mai multe ENIGME din lume. Comori ascunse şi speologi înecaţi

izverna pestera

Peştera Izverna este una dintre cele mai renumite rezervaţii speologice din Europa. A devenit celebră, şi căutată de străini, după ce Jacques Yves Cousteau a realizat, prin galeriile ei, un film pe care l-a prezentat în secţiunea „Explorări ale secolului XX’ din serialul „Muzeul Smithsonian din Washington”, scrie Agerpres.

În ţară, peştera a devenit cunoscută după 1989 când, în zonă, au început să apară nişte hărţi cu presupuse comori ascunse în adâncuri.

Situată în munţii Mehedinţiului, la altitudinea de 600 de metri, peştera Izverna este plină de mistere. Legenda  spune că împărăteasa Maria Tereza ar fi scufundat înt-un lac al peşterii un depozit de argint aparţinând Imperiului Austro – Ungar. Folclor sau nu, se spune că şi tezaurul naţional al Serbiei ar fi fost îngropat aici, în vremea în care cei doi prinţi moştenitori, Milan Obrenovici şi Mihail, îşi revendicau tronul, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, comoara fiind transportată cu 80 de care cu poveri.
De-a lungul ultimilor 150 de ani, în satele din Munţii Mehedinţiului au apărut zeci de poveşti legate de comoara sârbilor. Acestea susţin că, după ce meşterii au amenajat patru încăperi în care au depozitat-o, soldaţii i-au omorât pentru a păstra secretul, iar ei, la rândul lor, au fost otrăviţi şi aruncaţi într-un hău din care acum izvorăşte vâna unui izvor.

Pentru prima oară, Peştera Izverna a fost explorată de biospeologul C. N. Ionescu

Cercetarea a  fost făcută pe o porţiune de 200 metri, a cărei descriere a publicat-o în 1914. În anul 1951, P. A. Chappuis şi A. Winkler au făcut o descriere mai amănunţită a galeriei cercetate, iar în perioada 1964-1967, V. Decou a făcut aici cercetări de biospeologie mai amănunţite, urmat fiind, în 1973, de C. Goran care a şi reuşit să întocmească primul plan al peşterii. În 1979, o echipă a Cercului speologic ,,Focul Viu’ , condusă de S. Roată, a recartat peştera, descoperind galerii noi, lungimea acestora fiind apreciată la 1.800 metri.

Peştera Izverna, susţin specialiştii, are cele mai multe enigme din lume

Multe dintre aceste enigme nu pot fi descifrate nici astăzi, când există mijloace tehnice ultramoderne pentru explorări. În multe puncte există capcane, porţi din stânci care se închid şi se deschid, lăsând apa subterană să inunde galeriile, tavane şi pereţi care în aparenţă se prăbuşesc spre curioşii ajunşi în adâncuri. În anul 1980, Florin Paroiu şi Costel Vanau, pionieri ai scufundărilor din România, au fost primii care au străbătut tainicul Sifon Verde, lung de 50 de metri, apoi Sifonul Galben, dar nu au putut trece de Sifonul Negru, cel mai mare din România, având peste 400 metri lungime şi o denivelare/cascadă de 40 metri.

Din peşteră  porneşte izvorul carstic cu cel mai mare debit din judeţul Mehedinţi

Astăzi, izvorul  alimentează cu apă potabilă localităţile din aval. În subteran, în galeria principală adică, se pătrunde din exterior printr-o poartă cu dimensiunile de 4×3 metri. Se escaladează câteva marmite, apoi se ajunge printr-un coridor la câteva lacuri cu apă de infiltraţie, adânci de 75 centimetri. După ce mai parcurgi în jur de 50 metri, îţi apare în cale un lac în toată puterea cuvântului, cu valuri, numit Lacul Verde, care îţi dă senzaţia că ai ajuns pe un alt tărâm, într-o lume paralelă. Pe acesta nu-l poţi străbate decât cu barca pneumatică, susţin speologii.

Speologi atraşi de o forţă nevăzută, duşi în adâncuri şi înecaţi

În ultimii 50 de ani, peştera şi-a cerut tributul. Mulţi curajoşi şi-au pierdut viaţa în adâncurile ei. Pe 15 noiembrie 2002, speologii maghiari Pazmendy Lorand (41 de ani) şi Szighety Gyorgy (37 de ani) au dispărut în adâncuri, atraşi de un miraj, o lumină palidă, ca un magnet. Când au ajuns în apropierea ei, au fost atraşi de o forţă nevăzută, duşi în adâncuri şi înecaţi. La toate acestea fuseseră martori colegii lor din grupul de speologi care veniseră de la Budapesta, Bucureşti şi Drobeta Turnu Severin ca să stabilească un nou record în materie de scufundări subacvatice în peşteră.

Articol relatat de portalul stiri.tvr.ro

loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *