Remedii naturiste pentru bolile INIMII

inima-tratamente-naturiste

Din nefericire, în cursul vieţii, omul este expus, cu voie sau fără voie, la diferiţi factori externi şi interni, care erodează aparatul cardiovascular, declanşând unele maladii legate de funcţionarea inimii şi a reţelei de circulaţie a sângelui.

Din acest motiv, bolile cardiace constituie, în prezent, cauza cea mai frecventă a mortalităţii, depăşind 50% din motivaţia deceselor.

În zilele geroase de iarnă, cel mai mult suferă bolnavii de inimă, cărora le recomandăm o atenţie deosebită la impactul cu aerul foarte rece din unele zile.

Principalele afecţiuni care duc la scurtarea nedorită a vieţii, mult înainte de potenţialul de funcţionare a mecanismelor cardiace, sunt angina pectorală, cardiopatia ischemică şi insuficienţa cardiacă, la care se asociază şi alte dereglări funcţionale grave la nivelul inimii şi ale sistemului circulator (hipertensiunea şi hipotensiunea arterială, tahicardia, bradicardia, extrasistolele, arteroscleroza coronariană, flebitele şi trombozele).

Angina pectorală constă din crize acute, foarte dureroase, la nivelul musculaturii inimii, cu reflexe spre umărul şi braţul stâng sau către abdomen (descrise de bolnav ca o gheară). Durerile apărute noaptea sunt însoţite frecvent de o stare de anxietate, respectiv frica de moarte iminentă.

Boala este provocată de îngustarea organică sau spastică a arterelor coronare, ceea ce diminuează aportul de sânge şi de oxigen spre miocard, instalarea arterosclerozei sau apariţia unor cheaguri de sânge. Poate evolua spre tahicardie (puls accelerat), aritmie cardiacă sau chiar către infarct miocardic, prin obturarea (îngustarea) unor segmente ale arterelor, îndeosebi la vârste înaintate.

Apariţia crizelor este favorizată de o serie de factori care trebuie evitaţi: treceri bruşte la temperaturi extreme (geruri sau arşiţă), eforturi fizice şi intelectuale, alergări în forţă (ex. după vehicule), mersul pe distanţe mari, mese copioase cu exces de alcool şi tutun, stări emotive (supărări, decese în familie, divorţuri, detenţie, vizionarea unor competiţii sportive şi a filmelor de groază).

Irigarea insuficientă a miocardului duce la cardiopatie ischemică

Cardiopatia ischemică, dureroasă sau nedureroasă, este o boală coronariană cu frecvenţă în creştere pe toate meridianele globului. Apare la vârste adulte, în cazul reducerii aportului de sânge oxigenat sub pragul de funcţionare a miocardului. Irigarea insuficientă cu sânge oxigenat la nivelul muşchiului cardiac se produce atât în situaţii de efort (insuficienţă cardiacă decompensată), cât şi în stare de repaus. Este cauzată de îngustarea, organică şi spastică, a vaselor coronare, cu posibilităţi de evoluţie spre tulburări de ritm cardiac, palpitaţii durerose, crize de angină pectorală şi infarct miocardic (necroză miocardică).

S-a constatat că 90% dintre cazurile de cardiopatie ischemică prezintă leziuni arterosclerotice. De asemenea, statisticile au arătat că riscul apariţiei cardiopatiei este de 5 ori mai mare la persoanele cu colesterolul sanguin ce depăşeşte limitele normale (200 mg%) şi devine de 9 ori mai mare când bolnavul cu colesterol crescut este şi hipertensiv. În toate aceste situaţii survine oboseala progresivă (mai ales la mersul în pantă), cianozarea (învineţirea) pielii şi a unghiilor şi edeme moi (umflături) la picioare şi mâini.

Tratamente naturiste recomandate

Medicina naturistă poate interveni prin cure de lungă durată cu infuzii, decocturi, tincturi, siropuri medicinale pentru prevenirea crizelor cardiace. Se utilizează plante cu proprietăţi vasodilatatoare la nivel coronarian şi periferic, antispastice şi calmante în stări de excitaţie cardiacă şi nervoasă.

În primul rând sunt utilizate speciile vegetale bogate în glicozizi cardiotonici, adică acele pricipii active din plante care pot acţiona cu succes în cazul bolilor de inimă şi anume:

– degeţelul lânos, degeţelul roşu, cu acţiune tonic-cardiacă în angina pectorală, insuficienţa cardiacă, mărirea contracţiei miocardului şi rărirea ritmului cardiac;

– talpa gâştei, bogată în heterozide cardiotonice, cu efecte în angina pectorală, hipertensiune arterială, tahicardie, nevroze cardiace şi reglarea bătăilor inimii după stări nevrotice;

– păducelul, cu conţinut ridicat în derivaţi flavonici, taninuri catehinice şi coline, care acţionează favorabil în angina pectorală, cardiopatie ischemică, hipertensiune arterială, tahicardie, aritmii, fibrilaţii, palpitaţii, arteroscleroză, miocardită, vasodilatator coronarian şi periferic, creşterea permeabilităţii vasculare şi fluidificarea sângelui;

– anghinarea, care conţine glicozide, flavonozide, derivaţi terpenici şi principii amare (cinarină, cinaropicrină), cu acţiuni terapeutice în angina pectorală, insuficienţa cardiacă cu edeme, zgomot în urechi, hipertensiune arterială şi arteroscleroză;

– valeriana are efecte antispasmodice şi sedative în nevroze cardiace, reglarea presiunii arteriale şi a palpitaţiilor inimii, inclusiv calmarea sistemului nervos la nivelul encefalului;

– saschiul, cu proprietăţi spasmolitice şi hipotensive, eficiente în hipertensiune arterială, tahicardie neurovegetativă, arteroscleroză sau pierderea memoriei, acţionând prin dilatarea arterelor cerebrale şi irigarea optimă a sângelui spre creier;

– vâscul are proprietăţi terapeutice hipotensive, sedative, bradicardizante, vasodilatatoare coronariene şi periferice, evitând congestia cerebrală, arteroscleroza şi extrasistolele.

Cu efecte adjuvante se mai recomandă, în consumul intern, infuzii sau decocturi (câte 2 căni pe zi) din amestecuri de plante în care intră, pe lângă speciile mai sus menţionate, şi alte specii medicinale ca roiniţă, busuioc, mentă, cimbrişor, rostopască, soc, tei, arnică, chimion, fenicul, coacăz negru, creţişoară, ciuboţica-cucului, rădăcini de pătrunjel şi hrean, fructe de măceş, toate îndulcite cu miere de albine. Sunt indicate şi tincturile de păducel (câte 20 de picături de 3 ori pe zi), maceratul de usturoi cu miere de albine şi propolis şi siropurile de cătină, coacăz negru, afin şi mentă. Este eficientă şi o cură de 2-3 săptămâni cu ulei de lavandă (20-30 de picături în apă, de 2-3 ori pe zi).

Pentru uz extern se recomandă comprese şi unguente cu gălbenele, aplicate pe zona inimii, precum şi băi calde de 40 de grade Celsius la mâini şi la picioare, timp de 15 secunde, repetate de câteva ori până la ameliorarea durerilor.

Regimul alimentar exclude grăsimile animale

Dieta trebuie să fie hipocalorică şi cu cantităţi foarte reduse de sare. Se vor evita alimentele care favorizează depunerea pe vase a lipidelor şi esterilor de colesterol. Între aceste alimente interzise pot fi menţionate: grăsimile animale, carne în exces, creier, rinichi, ficat, mezeluri, afumături, peşte oceanic, conserve, murături, gălbenuş de ou, brânzeturi grase şi sărate, condimente iuţi, ciocolată, dulciuri rafinate, alcool în exces, cafea şi ape minerale bogate în sodiu.

Se recomandă însă legumele proaspete (morcov, ţelină, sfeclă roşie, varză, spanac, ceapă, usturoi, mărar, pătrunjel, hrean), precum şi fructe crude (mere, pere, struguri, pepene verde, zmeură, lămâi, grapefruit, banane), bogate în vitamine (B, C) şi cu rol în blocarea depunerii acidului lactic în miocard.

Zilnic, timp de 1-2 săptămâni pe lună, se recomandă să se înghită câte un căţel de usturoi, cu 30 de minute înainte de mesele principale. În celelalte săptămâni ale lunii se vor consuma drojdie de bere (40 de g pe zi), fulgi de ovăz, borş de putină şi oţet de mere. În aceste zile se vor lua 1-2 linguri de uleiuri vegetale (de floarea-soarelui, măsline, soia, porumb) care au conţinut bogat în acizi graşi nesaturaţi, cu rol important în scăderea colesterolului sanguin.

În cardiopatia dureroasă este indicat ca o zi pe săptămână să fie declarată „zi de descărcare“, iar lunar să fie 2-3 zile de „post de curăţire“, în care se vor consuma numai legume proaspete, fructe crude şi sucuri naturale.

sursa: ziarullumina.ro

loading...
loading...

You may also like...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *