Unde suntem?! „Odată mi-a zis că, într-o noapte, către ziuă, ne vor ocupa trei ţări: Ungaria, Bulgaria şi Rusia.”

arsenie

„Odată mi-a zis că, într-o noapte, către ziuă, ne vor ocupa trei ţări: Ungaria, Bulgaria şi Rusia.”- profeție a Părintelui Arsenie Boca.

Victoria socialistului Igor Dodon in prezidentialele din Republica Moldova si cea a candidatului sustinut de stanga in prezidentialele din Bulgaria, Rumen Radev, intaresc influenta rusa la nivelul puterii politice in tarile din jurul Romaniei, tara ce gazduieste elemente ale scutului antiracheta american.

Lasand deoparte situatia exceptionala a Ucrainei, acum Moldova, Bulgaria, Serbia si Ungaria au la conducere oameni favorabili, daca nu de-a dreptul supusi Kremlinului. Lideri pro-rusi au si Cehia si Slovacia.

Imagine
Republica Moldova. Candidatul stangii proruse, Igor Dodon, a reusit duminica ceea ce era cat pe ce sa izbuteasca inca din primul tur de scrutin, invingand-o pe candidata reformista pro-UE Maia Sandu. Dodon si-a intarit pozitia politica in ultimii ani prin sprijinul puternic pentru relatii mai stranse cu Rusia lui Vladimir Putin si prin mesaje anti-UE.

A sustinut permanent ca Moldovei i-ar fi mai bine daca ar renunta la tentantivele de apropiere de Romania si Uniunea Europeana (chiar daca, in ultimele zile, a spus ca doreste relatii bune cu UE si cu „prietenii din Romania”) si daca ar adera la Uniunea Vamala Rusia-Belarus-Kazahstan. Si-a exprimat repetat admiratia fata de Putin si a spus ca si-ar dori sa fie un Putin al Moldovei. In ultima parte a campaniei electorale, a starnit noi controverse prin propunerea de a inlocui in scoli Istoria Romanilor cu Istoria Republicii Moldova.

Bulgaria . Victoria generalului Rumen Radev, fost sef al Fortelor Aeriene, in alegerile prezidentiale din Bulgaria intareste influenta si asa puternica a Moscovei asupra tarii vecine. Spre deosebire de contracandidata sa pro-europeana, Tsetska Tsacheva, reprezentanta partidului de centru-dreapta GERB, aflat la putere, Rumen Radev spune ca vrea intarirea relatiilor atat in interiorul UE, cat mai ales cu Rusia.

Influenta Rusiei in Bulgaria – tara dependenta energetic de Moscova – se face simtita de multa vreme in politica de la Sofia si a iesit in evidenta prin incidente precum cel din vara, prin disputele referitoare la propunerile Romaniei privind o forta regionala NATO la Marea Neagra . Atunci, premierul Boiko Borisov si presedintele Rosen Plevneliev au avut, de la o zi la alta, pozitii contrare fata de propunerea Romaniei, in conditiile in care ambii reprezentau GERB.

In alegerile de duminica, ce au vizat inlocuirea lui Plevneliev cu un nou sef al statului, candidata pro-europeana a GERB, Tsacheva, s-a pozitionat clar pro-occidental. Castigatorul Radev, desi declarativ e favorabil unui echilibru in relatiile Rusia-Bulgaria-UE, este explicit favorabil unor relatii mai stranse cu Rusia. El afirma ca intarirea acestor relatii nu reprezinta un pas inapoi in raport cu valorile euroatlantice si chiar pledeaza pentru ridicarea sanctiunilor impuse de UE Rusiei, sanctiuni ce se resimt, de altfel, in economia Bulgariei.

Presedintele Bulgariei este o functie mai degraba simbolica. Dar premierul Borisov a declarat ca si-ar da demisia si ar cere alegeri generale anticipate in cazul in care candidata partidului sau pierde alegerile prezidentiale, lucru ce ar complica si mai mult situatia politica de la sud de Dunare.

Serbia . Aceasta tara „a deportat un grup de rusi suspecti de implicare in tentativa de lovitura de stat” si de asasinare a presedintelui din Muntenegru, pentru a instala la putere un partid prorus, suna o stire de vineri a The Guardian , informatie dezmintita oficial de autoritatile de la Belgrad. Din informatiile sursei citate, deportarea s-ar fi petrecut in urma interventiei directe a sefului consiliului de securitate al Rusiei, Nikolai Patrusev. In acelasi timp, arata articolul mentionat, autoritatile sarbe au sugerat ca s-ar fi urmarit si asasinarea premierului sarb Aleksandar Vucici.

Stirea este relevanta pentru influenta majora pe care Rusia o are in jocurile de putere de la Belgrad.

Presedintele Serbiei este, ca si in Bulgaria, o functie mai degraba simbolica. Dar ea este ocupata acum de Tomislav Nikolici, un fost membru de seama al miscarii Radicale care s-a infipt in structurile de putere in epoca Milosevici si a razboiului din Bosnia. Nikolici a fost ales presedinte in urma cu patru ani, cand se despartise deja de Radicali si abordase o atitudine de apropiere puternica fata de UE, cu care Serbia poarta negocieri de aderare. Dar, in octombrie a.c., Nikolici a criticat extrem de dur cerintele UE fata de Serbia, tot atunci el multumind deschis Rusiei pentru ca sprijina interesele nationale ale tarii sale.

Mult mai importanta, in Serbia, este functia de sef al guvernului. Acesta este, in prezent, Aleksandar Vucic, reprezentand acelasi Partid Progresiv care l-a propulsat pe Nikolici la presedintie. Vucici a castigat alegerile in primavara cu mesaje favorabile unei mai rapide integrari europene. Dar imediat dupa castigarea alegerilor a vizitat Moscova, iar cateva luni mai tarziu nu formase inca guvernul, lasand de inteles ca este supus presiunilor ruse si starnind speculatii ca ar astepta unda verde de la Kremlin .

In august, vicepresedintele american Joe Biden a vizitat Serbia, dar impactul nu s-a vazut imediat. Ce s-a vazut a fost, doua luni mai tarziu, scandalul tentativei de asasinare a liderului din Muntenegru si, mai nou, povestea presupusului plan de asasinare a lui Vucici, in contextul presiunilor ruse asupra tarii vecine.

Si Serbia e puternic dependenta de Rusia din punct de vedere economic. Un singur exemplu: compania petroliera de stat, NIS (echivalent al Petrom) a fost cumparata de Gazprom.

image-2016-11-14-21413805-0-romania-inconjurata-tari-pro-ruse

In plus, la fel ca si in Bulgaria, opinia publica e puternic pro-rusa.

Ungaria . La sfarsitul lunii octombrie , Ungaria a avut o reactie extrem de dura la adresa Rusiei dupa ce televiziunea de stat de la Moscova a prezentat revolta antisovietica din 1956 intr-un mod „degradant”. Incidentul este insa o exceptie in relatiile dintre cele doua tari, relatii care s-au incalzit in ultimii ani, sub guvernul Viktor Orban.

La doar doua saptamani dupa incidentul referitor la momentul 1956, RT – principala voce internationala a presei controlate de Kremlin – prezenta extrem de favorabil criticile lui Orban la adresa „non-democratiei liberale” din Vest, careia victoria lui Donald Trump, in alegerile din SUA, i-ar fi pus cruce. Dupa cum noteaza chiar RT, premierul ungar nu doar ca a fost ostil multor politici comunitare, dar „a si cerut refacerea legaturilor UE cu Rusia, calificand sanctiunile Bruxelles-ului impotriva Rusiei drept daunatoare pentru Europa si lipsite de sens ca mijloc de presiune asupra Moscovei”.

Orban a inscris Ungaria pe un curs de coliziune cu UE si chiar NATO in ceea ce priveste relatiile cu Rusia, el pledand deseori pentru ridicarea sanctiunilor impuse RUsiei dupa anexarea ilegala a Crimeei. Mai mult, si Orban joaca pe cartea rusa in energie, el dorind sa construiasca noi reactoare la centrala nucleara de la Paks cu o companie rusa.

Cehia si Slovacia . Cele doua tari din centrul Europei au la conducere lideri puternic pro-rusi, care insa nu au reusit sa orienteze total statele catre o schimbare totala de viziune. Presedintele ceh Milos Zeman este un populist de stanga cu simpatii clare pro-Kremlin pe care nu se sfieste sa le mentioneze cand apar chestiuni delicate. In 2015, cand si-a anuntat intentia de e merge la Moscova pentru parada de Ziua Victoriei, ambasadorul SUA a spus ca ar fi o miscare „ciudata”, iar Zeman l-a declarat persona nona grata la resedinta sa oficiala. Zeman a pledat deseori pentru ridicarea sanctiunilor economice impuse Rusiei si este singurul lider dintr-o țară NATO care neagă prezența militară rusă în Ucraina.

Robert Fico, premierul Slovaciei, favorizeaza relatiile cu Rusia. El a denuntat permanent sanctiunile europene la adresa Moscovei ca fiind „lipsite de sens” si a spus ca sunt o tragedie pentru economia tarii sale. Cu o luna in urma, Fico a criticat Ucraina, despre care a spus ca face mai putine decat Rusia pentru a pune capat conflictului din zona Donbas, in ciuda faptului ca separatistii sustinuti si finantati de Kremlin sunt inca in regiunea ucraineana.

Pe ce aliati se mai bazeaza Romania in zona? Romania a ramas una dintre putinele tari din zona unde liderii politici refuza sa adopte o politica pro-rusa. In jurul sau au mai ramas putine astfel de state. Polonia e cel mai puternic aliat regional, iar Romania coopereaza puternic cu regimul de la Varsovia in plan politic si militar.

Turcia a fost un alt aliat care a sustinut pana in aceasta vara crearea unui „cordon sanitar” in jurul RUsiei la Marea Neagra, dar tentativa de lovitura de stat din vara a schimbat radical orientarea Ankarei. Erdogan se afla intr-un adevarat razboi al nervilor cu SUA si UE si a demarat incalzirea relatiilor cu Rusia.

In aceste conditii, pentru Romania e critic sprijinul din partea SUA pentru a rezista in acest veritabil cleste rusesc din regiune. Politica externa a SUA ar putea insa inregistra unele modificari esentiale dupa ce alegerile prezidentiale de saptamana trecuta au fost castigate de Donald Trump, cel care a conditionat in campania electorala solidaritatea SUA pentru aliatii din NATO de indeplinirea criteriului alocarilor bugetare pentru aparare. Primele semnale privind noua politica externa a SUA vor veni odata cu propunerile presedintelui ales pentru posturile – cheie din Executiv, respectiv secretarul de Stat si secretarul Apararii, scrie eu-west-1.elb.amazonaws.com

loading...
loading...

You may also like...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *