VIDEO- Urmărește filmul care te va marca! Ce este aditivul E441?

tabliczka_e441-svg

Gelatina este un aditiv alimentar incolor, fără aromă, utilizat ca agent de gelifiere, stabilizator sau agent de îngroşare în alimente, medicamente, suplimente alimentare şi cosmetice.

Principala sursă de gelatină este colagenul din oasele şi pielea animalelor. Animalele preferate erau porcul şi vita, însă din cauza “Vacii Nebune” se folosesc mai mult oasele de porc şi şoriciul. E441 este obţinut şi din oase şi piele de cal şi păsări.

Totuşi, pentru a putea fi utilizată de mai mulţi consumatori, gelatina este produsa şi din peşte.

E441 este atât de mult utilizat şi datorită temperaturilor la care se topeşte sau solidifică. Acesta se topeşte la 35 °C (puţin sub temperatura corpului) şi se solidifică aproape de 0 °C. Datorită punctului de topire, produsele ce conţin gelatină dau o senzaţie plăcută atunci când sunt consumate.

Deşi are un conţinut proteic foarte mare (peste 95% din substanţa uscată), E441 reprezintă o sursă de proteine de calitate slabă, cu mulţi aminoacizi neesenţiali (pot fi produşi de organism), nu conţine toţi aminoacizii esenţiali (nu pot fi produşi de organism) şi cei pe care îi conţine se află într-o cantitate prea mică.

Efectele produselor ce conţin gelatină (E441)

Gelatina obţinută în mod industrial este considerată relativ sigură, însă poate avea diferite efecte secundare precum balonare, crampe abdominale, arsuri, reacţii alergice (în special în cazul vaccinurilor). Dozele la care nu au apărut efecte adverse majore au fost de până la 10 grame pe zi, timp de şase luni.

După cum am menţionat anterior, această substanţă este formată din proteine. În exces, proteinele pot avea efecte negative grave asupra rinichilor şi ficatului şi astfel încercaţi să o evitaţi. Consumaţi alimente care conţin proteine de calitate bună şi nu gelatină care vă solicită inutil rinichii şi ficatul.

Din cauză că este de origine animală, există temeri în ceea ce priveşte contaminarea gelatinei cu diverse bacterii, virusuri, fungi etc. Un exemplu în acest sens este “Boala Vacii Nebune”. Autorităţile mondiale în domeniul siguranţei alimentare au identificat riscul de contractare a “Bolii Vacii Nebune” după consumul de gelatină ca fiind foarte mic, însă nu cred ca merită să riscaţi. Pentru a reduce riscul la 0 este mai bine să nu consumaţi produse ce conţin gelatină, în special suplimente alimentare.

Nu este recomandat consumul de E441 în timpul sarcinii şi alăptării pentru că încă nu se cunosc efectele lui asupra fătului.

De asemenea, E 441 este şi o sursa de metale grele precum plumb şi arsenic.

În cazul utilizării produselor pentru uz extern care conţin gelatină (şampon, cremă etc.) au fost observate reacţii adverse precum dermatită de contact. Dacă dezvoltaţi iritaţii uşoare după utilizarea unor produse ce conţin colagen hidrolizat sau gelatină opriţi utilizarea imediat.

gelatina de peste - e441

Surse de gelatină ( E441)
E 441 se găseşte în foarte multe alimente, medicamente şi suplimente nutritive, fiind agentul de gelifiere cel mai bine vândut la nivel mondial (peste 350000 de tone anual).  Din această cauză este foarte greu de ocolit.

Reprezintă o problemă foarte mare pentru persoanele care datorită religiei sau regimului alimentar nu consumă porc, vită, cal sau produse animale, dar şi pentru cele care doresc sa ţină post.

De multe ori, fără să ştie că este de origine animală, multe persoane utilizează gelatina acasă pentru a da consistenţă prăjiturilor sau gemurilor.

Pentru a rezolva această problemă se încearcă obţinerea, la costuri comparabile cu metodele actuale, de gelatină sintetică.

Există şi câţiva înlocuitori de gelatină (vegetali) precum agarul, pectina şi caragenanul, însă aceştia nu sunt foarte siguri (de exemplu caragenanul este un aditiv destul de periculos).

Gelatina se găseşte în: bezele, salate, jeleuri, gemuri, sucuri naturale, prăjituri, iaurt, cereale, îngheţată, brânză topită, margarină, sosuri etc.

E441 este foarte des întâlnit în produsele degresate pentru că simulează gustul grăsimilor şi dă volum amestecului fără să adauge prea multe calorii suplimentare.

De asemenea, gelatina este prezentă în foarte multe sucuri care conţin beta-caroten pentru că îl face să devină solubil în apă.

Gelatina poate fi obţinută şi în casă (piftie), însă în cantitate mult mai mică decât în mod industrial unde sunt folosite pentru extracţie acizi, baze sau enzime. Având în vedere că nu este consumat foarte des, acest tip de gelatină (obţinută în casă) nu are un impact negativ asupra sănătăţii decât în foarte puţine cazuri.

În afara industriilor alimentară, cosmetică şi farmaceutică, gelatina este utilizată şi în medicină, balistică, cercetare, fotografie etc.

sursa: http://cesamancam.ro

loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.