Ridicați-vă frunțile! Iată contribuția poporului român la știința, tehnica, literatura și arta omenirii.
Deşi poporul român nu face parte, sub raportul numeric, dintre popoarele mari ale lumii, ci dintre cele mijlocii, totuşi contribuţia sa la ştiinţa, tehnica, literatura şi arta omenirii este însemnată şi îi dă dreptul la un loc de cinste.
Menţionăm realizările care se bucură de o recunoaştere internaţională indiscutabilă, lucrări publicate în limbi de largă circulaţie.
În matematici, cu diferitele lor ramuri, de la geometrie până la astronomie şi cibernetică, putem cita numele lui Spiru Haret, G. Ţiţeica, D. Pompeiu, Traian Lalescu, Miron Nicolecu, Grigore Moisil.
Fizica are în persoana lui Gh. Constantinescu, descoperitorul sonicităţii, un reprezentant remarcabil; Ştefan Procopiu, cu contribuţii originale în domeniul electromagnetismului, geomagnetismului şi termodinamicii. C. Miculescu determinând expermiental echivalentul mecanic al caloriei. Horia Hulubei şi Elie Carafoli în domeniul mecanicii fluidelor.
În chimie, pomenim de numele lui Lazăr Edeleanu care a inventat un procedeu original de prelucrare a petrolului.
În medicină, Victor Babeş în domeniul bacteriologiei, Gh. Marinescu în domeniul neurologiei, C. Levaditi în inframicrobiologie, Constantin Parhon întemeitorul endocrinologiei moderne. Medicina a fost încă din vremea strămăşilor daco-geţi, o specialitate a autohtonilor ţinutului carpato-dunărean.
În biologie, Emil Racoiţă întemeitorul biospeologiei.
În geografie şi cartografie, Nicolae Milescu, Constantin Cantacuzino, Dimitrie Cantemir, Nicolae Iorga, Vasile Pârvan.
În tehnică, Traian Vuia, constructorul primului avion, Aurel Vlaicu, Henry Coandă, Gh. Brişcu.
O serie întreagă dintre literaţii români ai ultimului secol – poeţi şi prozatori – se bucură de preţuire nu numai în Europa, dar şi în celelalte continente, operele lor fiind traduse în multe limbi. Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, Ion Creangă, I. L. Caragiale, Liviu Rebreanu.
Arta este de asemenea unul din domeniile în care contribuţia poporului român la patrimoniul mondial se dovedeşte însemnată. Picturile exterioare ale ctitoriilor moldoveneşti din sec. al XVI-lea sunt considerate astăzi printre capodoperele artei europene.
În muzică, George Enescu; în pictură, Nicolae Grigorescu; în sculptură, Constantin Brâncuşi. Nu-i de mirare, deci, dacă folclorul românesc, îmbinare aleasă de culoare, dans, muzică şi poezie a fost clasificat de atâtea ori primul în lume, la concursurile internaţionale începând cu cel din Londra (1937). E recunoaşterea unanimă a darurilor cu care e înzestrată masa poporului nostru în domeniul, atât de fin, al artei.
