Numeroase profeții anunță că într-un viitor apropiat, valorile noastre, așa cum le știm, se vor schimba, iar sistemul religios și felul de a gândi actualse vor prăbuși. Una dintre aceste profeții se găsește într-o lucrare voluminoasă publicată de Arnold de Wyon, numită Lignum vitae, Ornamentum et decus Ecclesiae. Unul dintre pasajele lucrării conține faimoasa „Profeție a papilor„.
Demisia Papei Benedict al XVI-lea readuce in discutie celebra profetie privitoare la papi, conform careia Benedict ar fi fost penultimul suveran, urmand ca in aceasta perioada sa fie ales cel din urma. Profetia Papilor este atribuita sfantului Malachie.
Această profeție este formată dintr-o sută unsprezece sentențe latinești care ar trebui să se aplice, în ordine fiecăruia dintre papii care i-au urmat lui Celestin al II-lea, succesorul lui Inocențiu, pontiful care l-a primit pe Sfântul Malachie cu ocazia călătoriei sale la Roma și i-a conferit titlul de legat papal.
Sentențele, laconice, se termină cu o formulă care evocă ultimul pontificat, sfârșitul Romei și Judecata de Apoi. Această scriere a făcut să curgă multă cerneală de la apariția sa, detractorii ei pretinzând că nu putea aparține Sfântului Malachie, deoarece nu s-a găsit nici o urmă a acestei profeții după moartea lui. Dar important e că a fost publicată acum mai bine de 400 de ani.
Ultima sentență, a o sută unsprezecea, De gloria olivae („Despre gloria măslinului„), s-ar aplica acelui papă, ales în ziua de 19 aprilie 2005, care a luat numele de Benedict al XVI-lea. Ramurile de măslin ar fi simbolul ordinului Sfântului Benedict, cu referire la Sfântul Benedict, fondatorul Ordinului benedictinilor. Unii o pun în paralel cu un alt text profetic, Apocalipsa după Ioan, care menționează „predica celor doi martori„. Or, acești doi martori sunt desemnați sub numele de „măslini”.
Concluzia profeției menționează un anume Petru Romanul. „În ultima persecuție a sfintei Biserici romane, pe tron va fi Petru Romanul, care își va păstori mioarele în mijlocul a numeroase încercări. După trecerea acestora, orașul de pe șapte coline va fi distrus și Judecătorul cumplit va judeca poporul.”
În febrilul an 2012, care vuia de tot soiul de profeții și apocalipse, nu se știa dacă această concluzie apocaliptică era legată de papa Benedict al XVI-lea sau dacă trebuia interpretată distinct. Nu se știa dacă papa Benedict al XVI-lea este Petru Romanul sau dacă îi va succeda alt papă. Ceea ce era interesant era că nici un alt papă nu a îndrăznit să ia numele de Petru, considerat fondatorul papalității, deoarece Vaticanul a fost construit chiar pe locul unde a murit el.
„Numeroasele încercări” și afirmația că „cetatea de pe șapte coline va fi distrusă” – nu poate fi vorba decât de Roma, „confirma” Apocalipsa dupa Ioan în ceea ce privește previziunea „sfârșitului unei lumi„.
Mai exista și un alt motiv pentru care se credea că profeția se referea la papa Benedict al XVI-lea. De-a lungul celor cinci naosuri ale bazilicii San Paolo Fuori le Mura din Roma, sunt reprezentați toți papii, de la Sfântul Petru la Benedict al XVI-lea, iar tradiția spune că, atunci când nu va mai fi loc pentru noul papă, va fi sfârșitul lumii. Or, nu mai rămăsese decât un singur medalion neocupat, precedentul fiind destinat lui Ioan Paul al II-lea.
Totuși, sfârșitul papalității, care putea fi considerat pe vremuri sfârșitul lumii, nu ar fi decât sfârșitul unei lumi esențialmente creștine.
Făcând propriile profeții, care preziceau despre creștinătate că va dispărea în 2033, papa Ioan al XXIII-lea cita „Profeția papilor” făcută de Malachie. Pe o stelă aflată în cimitirul din Kirby, Anglia, se găsește gravată această inscripție datând din secolul al XV-lea:
„Când imaginile vor părea vii cu mișcări libere,
Când corăbiile, ca și peștii, vor înota sub apă,
Când oamenii, mai repezi decât păsările, vor despica aerul,
Atunci, jumatate din lume va fi cufundată în sânge.”
Aceste previziuni seamănă mult cu cele ale lui Mother Shipton, care datează din aceeași perioadă, fiind scrise sub forma unor bocete ritmate, ce se mai cântă și acum în țările de limbă engleză. Ele vorbesc despre trăsuri care vor merge fără cai, despre gânduri care vor zbura în jurul Terrei cât ai clipi (oare nu seamănă cu rețeaua de telefonie și Internet a zilelor noastre?), precum și despre oameni care vor călători sub apă, sub pământ, sau în aer, deși în acea perioadă, automobilul, telecomunicațiile, tunelurile, submarinele, avioanele făceau parte dintre prezicerile care pîreau chiar absurde. Iar jumătate din lume, nu e deja „cufundată în sânge„? Probabil chiar trăim o bună parte a acelor previziuni…
SYLVIE SIMON, Apocalipsa anuntata, Editura Paralela 45, Pitesti, 2009
sursa: http://clubenigma.ro/
